Iata ca la sectiunea „Blog stats” sta scris 100.000 hits. In noiembrie 2008 a fost primul meu post pe aici si de atunci la fix 1 an ma hotarasc incet incet sa ma retrag din ceva in care nici nu stiu daca am intrat macar. Nu mai vreau sa scriu, decat atunci cand apare Elodia, daca pleaca jiji ori atunci cand se vor alinia planetele si suvita mea de par va sta intoarsa la 360 de grade. O sa va citesc in continuare si va multumesc ca v-ati pierdut timpul pretios cu aberatiile mele de aici. Sper sa ne auzim bine si dupa 2012, sa citim doar ce merita citit si sa castigam la bingo inainte de a ajunge la 90 de ani. Promit ca mai revin din cand in cand, sa fiti sanatosi!

Luam una bucata barbat sau femeie, varsta 35-40 de ani, singur/a, casa proprie, masina dar singur/a. Esti exasperat/a de cate relatii ai avut, toate fiind doar incercari esuate. Vrei sa te asezi cu o familie la casa ta. Ce faci primul lucru? Stiu ca nu vreti sa va ganditi dar macar asa sa ne amuzam putin. Colegii/colegele de la munca sunt prea tineri/e ori au deja soti/sotii/familii si ai ajuns in punctul 0. Apelezi la prieteni, sa iesiti mai multi undeva, incepi sa te gandesti ca deja nu mai esti tanara/tanar si ca esti singur/a. Prietenii degeaba isi aduc 20 de colege/colegi ca toti/toate sunt batuti/batute in cap si nu iti plac. Ai ajuns acolo unde nu vroiai sa ajungi vreodata. Ai ajuns la usa matrimonialelor si asta pentru ca nici clubul nu da rezultate. Acolo iti faci descrierea, platesti si astepti cu telefonul in mana un apel ori un bip sau sms. Cand suna apare partea cea mai amuzanta. Intalnirea cea mare, parfumuri, haine etc. Ajungi sa cunosti cealalta persoana, poate totul este bine si va mutati impreuna, va iubiti si muriti fericiti ori te mai intalnesti cu inca 20 de persoane, niciuna nu este pe placul tau si mori singur/a. Ganditi-va ca exista persoane care s-au cunoscut pe internet, se iubesc si s-au casatorit, sunt persoane care nu au nimic impotriva acestor metode dar si oameni care le detesta si nu vor sa auda de ele. Stiu, am fost cam negativ dar daca chiar patesti ceva din ce zic eu aici inseamna ca sunt 2 cauze. Ori esti tu prea prost/a si defect/a ori ai cel mai mare ghinion existent.gi1_anunt-matrimoniale_1

Nu stiu cum se face dar am un sictir de neimaginat in mine si nu prea gasesc leacul. Pe langa puscariasi evadati, extraterestrii  morti si bunicute violate se pare ca mai este loc si de alte lucruri nu la fel de importante. Ca sa nu incep sa aberez o sa trec direct la subiect. Vineri este ziua meaaaa!!! Fac eu cinste la toti, sfidam criza financiara si mergem la cel mai luxos restaurant din capitala unde vom arunca cu banii in stanga si in dreapta pana cand ne plictisim si pana cand se strica xerox-ul. Se mai duce un an si abia acum imi dau seama ce repede imbatranesc :|. Parca mai ieri jucam tzaca si beam cico iar azi deja ma vad presedintele tarii. Deja mintea mea o ia razna si se gandeste la Craciun, cadouri bla bla bla si suntem inca in luna August deci nicio legatura cu Craciunul. Poate acum va intrebati si ce-mi doresc de ziua mea nu? Ei bine, imi doresc…..nici eu nu stiu. Parca am de toate mai putin ce vreau dar nu stiu ce. Ce tare! Ei bine ma voi bucura din nou de 2 ori pentru ca pe langa ziua mea care pica inevitabil pe 28 august, ma sarbatoresc din nou si tot inevitabil pe 30 august ca sunt mai cu motz si ma cheama Alexandru si poate cine stie o sa devin si vreun sfant, candva. In final vreau sa va multumesc pentru urari, cadouri etc, sper sa va simtiti bene la petrecerea care o s-o dau in buricul Bucurestiului precum un „Cioaba” si nu ma intrebati cati ani fac ca stiti doar ca nu e frumos!

La Multi Ani mie! 😆


3023644591_bd5789e38f

Ziua de ieri a fost o zi de relaxare totala, o zi fara munca, fara pauze de masa, fara target, fara proiecte si alte rahaturi. Totul a fost vis pana seara cand am vrut sa ma culc, da……am facut un scurt tur de televiziune si mi-au ramas ochii pe porcaria de Tradati in dragoste. Acolo gagica unui tip il insela cu prietenul lui cel mai bun, tipic pentru emisiunea asta. De aici si pana la nervii supremi a fost doar un pas cu toate ca este o facatura imputita iata ca i-am facut audienta emisiunii asteia. Cat de prost si ghinionist sa fii sa ajungi sa te insele iubita cu prietenul tau cel mai bun, stateam si ma gandeam….nu gaseam decat solutii de final, atunci cand ii prinzi in fapt, cu ce sa le spargi capul, cum sa o arunci pe ea de la etaj si pe el sa-l legi de calorifer si sa-l lovesti pana cand faci febra musculara, cum sa ii umflii ochii „fostei” in asa fel incat sa nu mai vada niciun barbat pentru cel putin 30 de ani, cum sa-l faci pe amicul tau sa nu mai ii arda de femei tot restul vietii….idei diabolice. Cum sa iesi in oras si cat tu te duci la bar sa aduci sucurile ei doi sa se sarute la masa sau mai rau cand sunteti toti acasa si tu esti la baie, ei se fut giugiulesc in sufragerie? Cum poti sa iti pastrezi calmul lui Dumnezeu cand dupa 6 luni, 1 an,2,3,4,5 ea de fapt are o alta relatie cu el, cel mai bun prieten al tau. Oare iti permiti sa-i zici „fostei” ca este o curva, o tarfa desavarsita care merita sa o calci cu cisterna care alimenteaza benzinaria din coltul strazii si asta fara sa o jignesti? Oare meriti sa-ti zica ea ca esti un…fraier? Oare cum reactionezi? Ma duc sa-mi iau un pahar de apa….67d12409a5de6382

Cam asta este titlul. M-am hotarat ca de acum sa o las mai moale (foarte moale) cu blogul, nu bag scuza ca nu am ce sa scriu sau alte abureli ci pur si simplu nu mai simt placerea de a scrie ceva. M-am plictisit sa vad numai porcarii, vreau sa las locul meu altora mai tineri :|, vreau sa imi pierd timpul dormind sau plecand prin oras ori prin Ibiza. Sunt multe lucruri pe care le vreau chiar si premiul de la loto dar pana atunci incerc sa ma ocup de altceva. Vreau ca iesirea mea din blogging sa fie la fel ca si intrarea adica treptata. O sa comentez in contiunare pe blogurile din „sifonier” (aka blogroll), o sa mai arunc si pe aici cate un post asa cand am chef, daca o sa am, nu o sa sterg blogul (deocamdata), probabil ca o sa postez o data la 10 ani dar o sa o mai fac din cand in cand, vreau sa nu mai fiu „atasat” de blog precum ursul de miere. Mi-a parut bine ca v-am cunoscut pe toti, chiar si pe cei care nu mai sunt in blogroll (asta daca cititi), si pe scarbele cu care mi-am tocit degetele incercad sa le explic ca sunt maxim de prosti iar acum incerc sa ma retrag spre un domeniu unde nu exista pitzipoance, cocalari, tzarani (oare exista ceva fara specimenele astea?). Va raman dator pentru miile de comentarii pe care le-ati aruncat aici la mine pe blog, va raman dator si pentru posturile care mi le-ati dedicat si spuneati cat de SENZATIONAL sunt si cat de Super Mega Hiper Batman sunt, va raman dator pentru ce vreti voi. Va voi contacta pe toti cand voi castiga la loto (obsedant) si va voi duce pe insula aia pustie. Numai bine…sfarsit

Trecand peste vremea de afara care a vrut sa imi faca o baie mi-am adus aminte ca aseara m-am uitat la emisiunea lui Mircea Badea. Un om simpatic de felu’ lui, toata viata lui a stat si a citit ziare, nu am nimic de comentat la adresa lui ba chiar ii urmaresc emisiunea de la tv cand apuc si chiar rad uneori. Aseara nu stiu de ce, cand il priveam aveam impresia ca vad o fetita dar repet, habar nu am de ce. Stand si analizand, m-am gandit la fetitele, fetele, femeile din ziua de azi. Mi-am dat seama ca poate mai mult de jumatate din ce facem, toti, este o urmare a mentalitatii si a felului de gandire. Deciiii, problema si dilema mea sta in felul urmator, am in lista renumitului messenger multe, foarte multe persoane care au statusuri de genu’: „Fara tine viata mea nu are rost, te iubesc iar daca nu esti nu nu pot sa traiesc” etc…Cu totii avem momente proaste in viata, suferim, ne bucuram dar unii chiar au 360 de zile pe an numai probleme de genul asta. Ajung la concluzia ca am in lista mea…cocalari?!?!?! Nu stiam sa fie cocalari dar se pare ca timpul i-a schimbat si pe ei oriiiiiiiii daca nu sunt cocalari au o problema la cap. Adica stau si ma gandesc cat de aiurea trebuie sa fii cu capul sa arati unei liste intregi problemele tale. Bine….in ziua de azi cand ai o stare de suferinta povestesti pana si cu necunoscutii ce probleme ai cu toate ca poate dai peste un necunoscut care e la fel de slab de suflet si minte ca tine ori dai peste unul care iti raspunde la orice suferinta de a ta cu „incredibil”. Avem zile cand ne trezim fericiti cu toate ca nu am visat nimic dar avem si zilele despre care vorbeam mai sus, parerea mea este ca totul este doar in capul nostru si atat. Daca tu vrei sa treci de la o stare la alta poti foarte simplu doar daca ai dorinta imensa sa-ti schimbi ideea din cap. Ok, povestesti cu cineva (oricine) ce probleme ai deci mintea ta crede ca te-ai descarcat, gata ai scapat dar nu este deloc asa pentru ca in fond problema ta tot persista in realitate. Cel mai mult ma enerveaza oamenii care ti se plang iar pe urma isi schimba brusc starea si practic nu mai vor sa te recunoasca si iti trantesc un simplu „Cine esti” sau mai rau „Da zi ca am treaba”…!?!!! Hmmm…..deci daca vrei sa ajungi un „nimeni” pentru cei care au stari de suferinta este foarte simplu, doar intra in povestea lor, lasa-i sa-ti povesteasca tot si pe urma vei ajunge la statutul de „un nimic care strange prostiile de moment ale altor persoane”. Astept pareri…daca aveti….alone__by_koniec_swiata

Tot din ciclul prieteni, tovarasi, frati sau cum le ziceti voi va lansez o provocare cum nu am mai lansat de mult timp. Toata lumea vorbeste despre prieteni adevarati, prietenii care nu se mai sfarsesc si care cred ca nu se vor termina niciodata altii au fost trasi in „tzeapa” de cei mai buni prieteni sau prietene insa niciodata nu am reusit sa aflu daca exista sau nu prietenii care nu se sfarsesc niciodata o intrebare retorica oarecum dar….incerc si eu.  Voi ce credeti, exista sau nu prietenii care nu se sfarsesc niciodata sau mai bine zis prieteni care trec peste bine si rau impreuna? Scurt si la obiect va propun un sondaj!