Fiindca m-am saturat de presa din tara asta, aceleasi stiri naspa m-am gandit sa scriu…..ce-mi dicteaza mainile. Simplu! Multe intrebari si putine raspunsuri. Ce-i drept m-am inspirat din diverse stari de spirit si alte surse care sunt strict secrete! Sunteti pregatiti? Buuun, incepem. Multi se intreaba retoric evident, de ce ei muncesc si altii se plimba? De ce ala are „chestia aia” si eu nu? De ce nu merge aia (orice)? De ce nu am bani sa-mi cumpar ce vreau? De ce nu ma iubeste? Bine aici intervin mai multe situatii…..el te iubeste si tu nu, invers sau poate iti sta capu’ in alta parte, in fine mergem inainte. Evident exista si intrebari stupide de genul de ce nu imi mareste salariu’, de ce nu ma duc si eu in America, de ce nu sunt mai destept, de ce nu stiu sa fac aia. Ei bine raspunsul la intrebarile astea este unul singur: De aia! (sper ca acum sunteti mai mult decat lamuriti) Evident ca toti vrem mai mult si mai mult ca doar suntem insetati dupa „muuuult” dar de multe ori te alegi cu…nimic. Nu stiu rostul postului asta, nu stiu nici macar pe ce baza scriu asta….vedeti, numai intrebari. De ce in locul unor intrebari de genul celor de mai sus nu exista si intrebari ca: Ce o mai face Naomi, ce o face Gheorghe a lui X, ce o face nevastamea de mancare, oare o sa-mi micsoreze salariul si exemplele pot continua evident in momentul in care inspiratia mea va da pe afara ceea ce acum nu e cazu’. Acum sa fiu si rau trec la o tema exagerat de dificila si anume blogu’! Apar cate unii si zic mama ce blog naspa, e praf etc. Pai aia inseamna ca nu stiu cum trebuie sa fie cel care scrie pe un blog. Multi pun pasiune si gandesc de 3 ori inainte de a posta un subiect ( degetele mele au gandit de 2 ori acum), isi aleg subiectele cu atentie, cei care scriu versuri le scriu pentru ca asa simt si vor sa le iasa maxim de bine in timp ce tu esti maxim de minim in gandire cu toate ca poti mai mult dar inca nu ai aflat asta. Nu mi s-a intamplat sau evident nu am auzit pe nimeni sa zica de blogul meu nimic de rau probabil si din cauza ca e si asa mic si pricajit si au zis : „Ce sa mai zicem si de asta, lasa-l ca oricum e tanar si bolnav deci nu o mai duce mult” deci uneori e bine sa fii si amarat macar nu atragi atentia. Pentru ca probabil este unul din cele mai urate si mai plictisitoare posturi din cariera mea de 99 de ani de blogging m-am gandit sa inchei aici, recunosc ca ma gandesc la un post dar evident cum peste tot exista un „dar” asa nici de aici nu lipseste si zic….DAR nu stiu cum sa-l scriu, cum sa ma exprim mai clar ca sa intelegeti si voi nu numai eu prin urmare imi pun creierul la alergare si incerc sa ii gasesc postului exprimarea corecta. Pana la urmatorul subiect nu va plictisiti sa cititi postul asta sau daca deja l-ati citit sa va fie de bine 🙂t_nu_vedeti_nimic_daniel_arasse1

Anunțuri